„Dacia literară”

Articole din presa…. | 22/02/2013

Dacia literară, Anul XXIII (serie nouă din 1990), nr. 11-12 (110-111), Iaşi (…) Puţini poeţi, câţiva, bine cunoscuţi, în prima jumătate a secolului trecut şi alţi câţiva, în curs de „clasicizare“, de azi, au creat, pe urmele lui Eminescu, un limbaj poetic nou. Lexicul e nivelul unde se manifestă, cel mai intens, invenţia, creativitatea, internaţionalitatea literară; în lirica lui Şerban Foarţă (…), cuvintele se cheamă unele pe altele, se înşurubează unul în celălalt, calea părând a fi sonoritatea, „rădăcina“ şi, deopotrivă, terminaţia lor, dar, din ce ar putea fi un joc amuza(n)t cu lexicul, creşte sensul nou, fie prin „deturnarea“ celui vechi, în fapt, prin îmbogăţirea lui, fie prin inventarea unui sens cu totul nou, nemaivăzut (…) Am citat din excelentul studiu al lui Ioan Holban, Ethernul pheminin, la antologia lui Şerban Foarţă, Amor amoris. În continuare, spicuim din rubrica bibliofilului: Ion Beldeanu, despre cartea Ieşirea în larg a lui Adrian Popescu, Doina Cernica, despre Fălticeni, mon amour a lui Grigore Ilisei şi Adrian Dinu Rachieru, despre Cu voia corbului a lui Marcel Mureşeanu.
Revista SPAŢII CULTURALE, nr. 25/2012, Râmnicu Sărat

Cum deja ne-a obişnuit, revista „Dacia literară“ (nr. 11-12/2012) îşi continuă demersul de reconstituiri culturale la fel de consistent ca şi până acum. La rubrica „Scene contimporane“ găsim povestea doctorului Ostin Mungiu, „intelectual rafinat, specialist cunoscut în lumea întreagă pentru cercetările sale medicale“, tatăl regizorului Cristian Mungiu, cu răspunsurile la întrebările despre durere, la propriu şi la figurat, puse de Călin Ciobotari. Mihaela Rotaru ne oferă o cercetare de etnografie şi folclor despre ceremonialul înmormântării din zona Sălaj. Printre contribuţiile poetice aparţinând Mihaelei Claudia Condrat, lui Ioan Mazilu-Crângaşu, Dorin Ploscaru, Andrei Zanca şi Lucian Scurtu, revista publică şi un poem inedit de Darie Magheru (poet, dramaturg şi prozator, fost deţinut politic la Suceava), oferit redacţiei de Olga Lascu, sora scriitorului. Matei Vişniec completează apariţiile sale inedite cu un fragment de proză Elipsa (V). (D.M.)
MOZAICUL, Craiova, serie nouă, anul XV, nr. 12 (170), 2012

Dacia literară (Iaşi), an XXIII, nr. 11-12 – noiembrie-decembrie 2012
În aceste vremuri de restrişte pentru tot ce înseamnă monument istoric în ţara noastră, articolul lui Liviu Papuc (Ion Creangă şi bojdeuca în vâltoarea războiului) ni se pare de o acută actualitate. În ianuarie 1915, la 25 de ani de la stingerea humuleşteanului, alături de alte manifestări omagiale, „la Iaşi, prof. univ. I. Peretz ţine o cuvântare (…), neuitând să afirme cu tărie un adevăr ce se cere cu necesitate repetat şu astăzi «Domnilor, e o datorie sfântă acest respect, această veneraţiune faţă de fruntaşii noştri, faţă de cei ce au adus propăşirea neamului pe orice cale şi în orice direcţiune, faţă de marii dispăruţi, care, deşi nu mai sunt între noi cu trupul, brodează încă întreaga noastră viaţă cu raze sclipitoare de lumin㻓. „Doi ani mai târziu, în plin război, ba chiar în toiul refugiului unei ţări întregi într-o Moldovă ştirbită“, „iniţiativa unui grup de intelectuali ieşeni, prin care se cumpăra locul bojdeucii cu tot cu rămăşiţele acesteia, pentru a fi donat imediat Universităţii, care urma să grijească de viitorul acestui muzeu8-bibliotecă“, începe să-şi facă efectul. Nu se poate să nu ne întrebăm câte case memoriale, câte monumente zac astăzi în paragină, sunt demolate cărămidă cu cărămidă sau, mai rău, sunt incendiate pentru a face loc „dezvoltatorilor imobiliari“!  Într-un articol mai amplu (Ether(n)ul pheminin), Ioan Holban, analizând recenta antologie „Amor amoris“, consideră că „între poeţii contemporani, Şerban Foarţă este unul dintre foarte puţinii creatori ai unui limbaj poetic propriu, aducând ceea ce economiştii numesc «plusvaloare» limbii poeziei, constituită cu poeţii secolului XIX şi, mai ales, desigur, cu Eminescu“ şi descifrează „«mesajul» ultim al poeziei lui (…): ne vom petrecere zilele-n oglindă, pe luciul înşelător şi fidel, mincinos şi letal al hârtiei: pe oglinda paginii scrise care înghite realul pentru a-i pregăti noua geneză din carte“. Căci „în fond, totul «se joacă» în lirica lui Şerban Foarţă pe raportul tensional dintre vis şi realitate, în sugestii fine, ascuţite ca tăişul unui hanger cu gingaş arabesc“.
PRO SAECULUM, Focşani, nr. 7-8 (83-84), oct.-dec. 2012

Din Dacia literară, nr. 9-10 (108-109), am citit cu încîntare textele propuse de Ioan Holban (Istoria omului fără aripi), Nicolae Mareş (Un studiu drept de istorie), Grigore Ilisei (Pîinea vieţii), Ştefan Ion Ghilimescu (Vasile Florescu şi conceptul de literatură veche), alături de poeziile sensibile oferite de Paul Aretzu, Bucur Demetrian, Ioana Dinulescu, Dionisie Duma, Cătălin Mihai Ştefan, Lucian Adulmeanu Izarda şi Filele de jurnal ale lui Ostin Mungiu. Consistente, vii şi dense sunt interviurile lui Călin Ciobotari cu Stelian Dumistrăcel, Camelia Gavrilă şi regretatul Florin Mircea. Cronici de carte şi comentarii critice de mare rafinament semnează Vladimir Radu, Ion Beldeanu, Oltiţa Cîntec, Florin Faifer şi Bogdan Ulmu.
CRONICA, serie nouă, anul XLVII, nr. 12, decembrie 2012

Primim şi de această data, cu bucurie, „Dacia literară“ numerele pe noiembrie şi decembrie 2012, în aceeaşi elegantă ţinută, şi ne grăbim să o răsfoim şi, când vom avea răgazul să o parcurgem fără graba cu care ne zoreşte de obicei timpul. Frumos gestul de a deschide numărul cu versurile regretatei poete Constanţa Buzea (1941-2012) luate din „Arhiva lirică 1971“: „Când vine clipa de cumpănă/ Înainte de a coborî pe pământ,/ Acolo unde curg fragmentar/ Iubirile neîmplinite,/ Frica de necunoscut, micile laşităţi, eroarea de sine/ a satisfacţiei şi descoperirii,/ unde puţinul bine care ar fi putut să fie sus/ despică o gură colosală şi urlă,/ unde răul de care m-am temut face măşti ridicole de sfială,/ când frica de moarte s-a rezolvat în sfârşit,/ Cel mai greu este sufletul celui fericit…“ Citim cu interes Ioan Holban, Ether(n) Pheminin, un interviu cu Călin Ciobotari; la rubrica Nu mi-e ruşine, nici frică să spun adevărul, semnează Alexandru Zub: Moldova regulamentară. Studiu monografic; literatură de calitate semnează Andrei Zanca, Daniel Corbu, Lucian Scurtu, Matei Vişniec, Gheorghe Schwartz (C.N.).
DISCIBOLUL, Alba Iulia, nr. 178-9-80, oct.-nov.-de. 2012

,,Dacia literară” (redactor-şef Lucian Vasiliu) oferă şi în ultimul său număr pe 2012 (110-111), prilejul unor întâlniri cu autori originari din sau trăind în spaţiul sucevean. Astfel, Ioan Holban semnează un interesant studiu despre Şerban Foarţă, ,,Eter(n)ul pheminim”, Matei Vişniec este prezent cu episodul V din ,,Elipsa” rememorărilor sale, Călin Ciobotari realizează o atrăgătoare convorbire cu ,,autorul a doi copii cu destine remarcabile (Alina şi Cristian)”, medicul şi colecţionarul Ostin Mungiu, Liviu Papuc ne cucereşte cu tabloul de epocă al frământărilor ,,care au premers inaugurarea primei case-muzeu, cu profil literar, de pe teritoriile româneşti” surprinse în articolul său ,,Ion Creangă şi Bojdeuca în vâltoarea războiului”, graţiei dnei Olga Pascu citim un poem inedit al celui care a fost actorul şi scriitorul Darie Magheru, legat de Suceava prin perioada de detenţie politică, printr-o iubire de neuitat, dar şi prin lansarea, post-mortem, a unui volum apărut la Arania Braşov, care îi recuperează creaţia, de către directorul acesteia, scriitorul Daniel Drăgan
• De asemenea, Graţian Jucan ne aduce în faţa ochilor ,,O pagină culturală din trecutul Câmpulungului Moldovenesc”, avându-l protagonist pe Gavril Rotică, Stelian Dumistrăcel semnează, la 90 de ani de la naşterea marelui prozator, ,,Marin Preda confruntat cu ştiinţa limbii”, Nicolae Cârlan scrie despre cartea profesoarei dr. Iulia Murariu, consacrată poetului de la Mălini, ,,O exegeză a poeziei lui Nicolae Labiş”, Svetlana Paleologu Matta ne descoperă ,,ochiul transcendental” al lui George Popa, laureat al festivalului Eminescu de la Suceava într-o vreme în care manifestarea punea în lumină chiar cele mai valoroase cărţi despre Eminescu ale anului precedent, Ion Beldeanu scrie despre un poet a cărui poezie ne place foarte mult, Adrian Popescu, iar Adrian Dinu Rachieru, în ,,Corbul lui Marcel”, despre cea mai recentă carte a lui Marcel Mureşeanu, ,,Cu voia corbului”, în care, spune criticul, citându-l, îşi afirmă din nou condiţia de ,,arheolog al nopţii”, care ziua ,,prinde fluturi”
• Ilie Dan ne prezintă ,,Leul înaripat” de Gabriel Chiriac, în vreme ce rubrica lui Liviu Apetroaie, ,,Cărţile pe masă”, ne dă ocazia reîntâlnirii cu Ion Beldeanu, de data aceasta în ipostaza de autor al cărţii de poezie, ,,Dimineţi fără glorie”. După cum se vede, ai noştri sunt oaspeţi de casă ai întotdeauna interesantei şi mereu elegantei reviste care este ,,Dacia literară”!
CRAI NOU, Suceava, sâmbătă, 19 ian. 2013


Postat in Uncategorized

Lasă un comentariu »

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: